ompania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România anunță astăzi că scoate la licitație contractul pentru proeictarea și execuția tronsonului de autostradă Gilău – Mihăiești, pentru nu mai puțin de 687 milioane de lei fără TVA, adică 859 milioane de lei în total – sau 190 milioane euro.
Contractul va avea o durată de implementare de 66 luni, dintre care o jumătate de an perioada de proiectare, 12 luni perioada de execuţie şi 48 luni perioada de garanţie a lucrărilor. Proiectul va fi finanţat din bugetul de stat al României, având în vedere Strategia de Dezvoltare a Reţelei de Autostrăzi România 100, prezentată de Guvern în decembrie 2013. Tronsonul de autostradă are o lungime de 16,8 kilometri, integral pe teritoriul administrativ al judeţului Cluj.
Traseul autostrăzii porneşte de la Nodul Nădăşelu, km 8+700 şi traversează la km 9+213 drumul judeţean DJ 108C, calea ferată Cluj – Oradea şi pârăul Nădaşu printr-un viaduct cu lungimea de 729 metri. În continuare traseul se desfăşoară pe Dealul Ascuţit şi evită proprietatea cimitirului localităţii de la km 10+800, explică CNADNR.
Localitatea Şardu este traversată la km 14+609 printr-un viaduct cu lungimea de 324 m, viaduct care traversează drumul comunal DC 143 şi pârăul Şardu. În continuare traseul autostrăzii se desfăşoară paralel cu drumul naţional DN 1F, ocolind localitatea Sânpaul pe la vest de aceasta, traversând o serie de drumuri de exploatare.
Traseul ocoleşte pe la est localitatea Mihăieşti, traversând Valea Trifii, Valea Berindului şi drumul naţional DN 1F la km 21+300 cu un pasaj de 203,50 m lungime. În continuare, printr-o modificare locală a axului pe tronsonul km 22+400 – km24+400 se evită botul de deal de la km 23+200 cu o coborâre a liniei roşii cu aproximativ 3-4 metri, se obţine scurtarea viaductelor de la km 22+600 şi km 23+800 de la 400 m la 120 m, respectiv de la 520 m la 120 metri, după cum arată Compania de Autostrăzi.
Ofertele pot fi depuse până în 6 mai și vor fi deschise în aceeași zi, două ore după ora limită de depunere a dosarelor.
miercuri, 25 martie 2015
luni, 16 martie 2015
Amenzile la rovinieta ..
Şoferii care au circulat fără rovinietă scapă de plata amenzii dacă procesele verbale de constatare şi sancţionare primite acasă nu au semnătura olografă a agentului constatator. Acest lucru este posibil după ce Curtea Supremă a admis în luna februarie recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi a decis că documentele transmise fără această semnătură sunt lovite de nulitate. Şoferii trebuie însă să solicite în instanţă anularea amenzilor şi a penalităţilor, iar în unele cazuri a executărilor silite.
Problemele şoferilor cu amenzile primite de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru lipsa rovinietei şi executările silite pentru neplata acesteia au ajuns pe masa Curţii Supreme, la sesizarea Avocatului Poporului. Instanţa a decis, la sfârşitul lui februarie, că documentele transmise de CNADNR sunt lovite de nulitate absolută, pentru că semnătura electronică nu este legală. Conform deciziei ÎCCJ, singurele procese-verbale de amendă, care pot fi acceptate, sunt cele care au semnătura olografă a agentului care a constatat lipsa rovinietei.
În consecinţă, cei care au primit în cutia poştală o amendă trebuie să meargă în instanţă şi să solicite anularea ei, în baza deciziei comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă semnătura olografă nu apare pe document.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 6 (dosar nr. 14/2014) din 16 februarie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului în data de 27 noiembrie 2014, prin care a fost sesizată problema de drept referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, modificată şi completată. În esenţă, Avocatul Poporului a apreciat că semnătura electronică a agentului constatator, în speţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., este de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenţie încheiat pentru constatarea contravenţiilor la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, modificată şi completată”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului. Potrivit sursei citate, opinia coincide cu cea a Parchetului General, în ciuda faptului că majoritatea Curţilor de Apel din România au dat câştig de cauză CNADNR în procesele intentate de conducătorii auto.
Ghid practic pentru a-ţi salva banii
Pâna la momentul în care Parlamentul sau Executivul vor modifica legislaţia în sensul deciziei pronunţate de ÎCCJ, anularea amenzilor, penalităţilor şi a executărilor silite, după caz, va trebui solicitată în instanţă. Dincolo de semnătura olografă, problemele şoferilor sunt şi în cazul în care, mulţi dintre ei, s-au trezit executaţi silit, fără a primi vreo înştiinţare că au de plătit vreo amendă.
Gândul a relatat anul trecut cum doi şoferi din Bucureşti au aflat că CNADNR le-a dat amenzi pentru că au circulat fără rovinietă în afara oraşelor, cu peste 3 ani în urmă. Problema este că şoferii s-au trezit direct ameninţaţi cu executarea silită, ale cărei costuri sunt duble faţă de amenda pentru lipsa rovinietei, în condiţiile în care şoferii respectivi susţin că nu au fost înştiinţaţi niciodată că au fost surprinşi cu camera video şi sancţionaţi de CNADNR, aşa cum cere legea. Astfel, în plus faţă de amenda de 365 de lei (compusă din amenda contravenţională de 250 de lei şi costul unei roviniete pe un an, de 28 de euro), şoferii respectivi mai trebuie să plătească şi cheltuielile cu executarea silită, de încă 370 de lei. În total, 735 de lei. Gândul a intrat în posesia unor documente care arată că doi şoferi, unul de la o firmă, altul persoană fizică, au primit adrese prin care li se aduce la cunoştinţă că un birou de executori judecătoreşti va demara executarea silită împotriva lor, pentru amenzi neachitate la CNADNR, din urmă cu 3 ani. Marea problemă care reiese din aceste documente este însă un aşa-zis „martor de serviciu”, fără semnătura căruia executarea silită nu ar fi putut începe. Pentru a-şi justifica demersurile juridice de recuperare a acestor amenzi, CNADNR a emis nişte procese verbale prin care susţine că a încercat să aducă la cunoştinţa şoferilor respectivi că au fost amendaţi, însă nu i-a găsit la domiciliu.
"Cazurile persoanelor amendate de CNADNR pentru circulaţia pe drumurile publice fără rovinietă sunt frecvente în practică. Din păcate, multe persoane aflate în această situaţie nu au primit procesele verbale de contravenţie şi ajung în situaţia să afle de aceste amenzi abia în momentul în care executorul judecatoresc îi somează să achite amenda şi le transmit împreună cu somaţia şi procesul verbal de contravenţie întocmit de CNADNR.
Bineînţeles că în acest moment deja a început executarea silită astfel că orice opţiune aflată la dispoziţia persoanelor amendate poate avea efect abia pe termen lung.
Pe scurt, CNADNR este obligat să comunice procesul verbal de contravenţie în cel mult 2 luni de la data la care a aplicat sancţiunea. De exemplu, dacă contravenţia s-a săvârşit în data de 03.01.2015 şi procesul verbal de contravenţie s-a întocmit în aceeaşi dată, atunci acesta trebuie să fie comunicat de CNADNR prin poştă persoanei amendate până cel târziu la data de 03.03.2015. Dacă CNADNR nu comunică procesul verbal în aceste două luni, atunci dreptul său de a executa silit persoana amendată se prescrie (adică nu mai poate obţine silit contravaloarea amenzii). Calea legală de a valorifica această apărare este plângerea contravenţională.
Însă, termenul legal în care se poate formula plângerea contravenţională este de 15 zile începe să curgă de la data la care procesul verbal este comunicat contravenientului. Dacă însă procesul verbal de contravenţie nu este contestat în termenul legal el devine titlu executoriu, ceea ce înseamnă că persoana amendată poate fi executată silit fără a mai fi nevoie de un litigiu în instanţă pentru obligarea sa la plată.
În ipoteza noastră, CNADNR nu comunică procesul verbal astfel că persoana amendată nu ştie că a fost sancţionată şi în consecinţă nu formulează plângerea contravenţională. Într-o atare situaţie, considerăm că termenul de 15 zile de a ataca procesul verbal de contravenţie nu a început să curgă decât de la data la care persoana amendată a aflat de existenţa procesului verbal (respectiv de la executor). Ca atare, primind somaţia executorului judecatoresc, persoana amendată poate formula următoarele acţiuni:
Recomandarea noastră este ca aceste două demersuri să fie exercitate împreună: formularea plângerii evită ca procesul verbal să devină titlu executoriu, iar contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care executarea silită înseşi şi toate actele executorului judecătoresc pot fi desfiinţate.
Însă, de cele mai multe ori, contestaţia la executare prin care s-a cerut şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei primeşte termen în instanţă în 2-3 luni de la data depunerii, perioada în care executarea silită continuă. Într-o atare situaţie, persoana amendată mai poate face o cerere de suspendare provizorie a executării silite până când se soluţionează cererea de suspendare formulată în contestaţie. Însă, pentru ambele cereri de suspendare trebuie să se achite o cauţiune de aproximativ 10% din valoarea amenzii.
În concluzie, demersurile juridice sunt laborioase, tehnice, presupun multe costuri suplimentare din partea persoanelor amendate şi au efect pe termen lung, în sensul că persoanele amendate riscă să fie executate silit până se soluţionează contestaţiile lor în instanţă. Sigur, ca efect al admiterii contestaţiilor îşi vor putea recupera eventualele costuri însă abia după ce instanţele au dispus întoarcerea executării silite", a declarat, pentru gândul, Andra Surariu, Associate Biriş Goran SPARL.
Contactat de gândul, consultantul juridic Daniel Ionescu a declarat că demersurile în privinţa anulării executării silite, în cazul şoferilor care au acumulat prea multe amenzi şi penalităţi pentru lipsa rovinietei, pot fi de lungă durată: "Cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să meargă în instanţă şi să ceară anularea executării silite. Discutăm despre unele cheltuieli judecătoreşti, pe care le vor recupera după ce vor câştiga procesul. CNADNR poate fi trasă la răspundere, deoarece nu i-a anunţat pe şoferi că trebuie să achite rovinietele, de-a lungul anilor şi astfel suma datorată a crescut. Pe de altă parte, şoferii nu aveau, într-adevăr, rovinietă şi ar putea solicita să plătească eşalonat datoriile acumulate, fără penalităţi. Românii care se află într-o asemenea situaţie pot cere suspendarea popririi, pe motiv că nu au fost înştiinţaţi că trebuie să achite amenzile pentru lipsa rovinietei".
"De la momentul în care ai cunoştinţă de începerea executării silite se poate face contestaţie la executare ca formă procedurală şi se contestă titlul, adică procesul verbal de contravenţie. Potrivit OG2/2001, dacă trece o perioadă mai mare de şase luni fără a fi comunicat procesul verbal de constatare a contravenţiei, contravenţia se prescrie, adică se consideră că nu a existat. Acesta este unul din motivele pentru care trec direct la executare. Cine cunoaşte ordonanţa privind contravenţiile, bine, cine nu, plăteşte! Dacă nu au trecut cele şase luni, se face aceeaşi contestaţie la executare, se solicită repunerea în termen pentru constestarea procsului verbal de contravenţie şi se urmează procedura de instanţă", a declarat, pentru gândul, un alt avocat, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Conform Art. 9 din Ordonanţa nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, "începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei" (alin.2). De asemenea, "în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MAI - DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art.8 alin. (1)".
Potrivit CNADNR, "sumele provenite din amenzile aplicate de personalul CNADNR constituie venit în proporţie de 90% în contul CNADNR şi 10% la bugetul de stat".
„Am rămas stupefiat când am primit această somaţie”
În 2014, CNADNR a executat silit mai mulţi şoferi, care au fost prinşi fără rovinietă, în mod abuziv, spun avocaţii. Cei care au primit asemenea somaţii şi nu vor să plătească trebuie să se adreseze de urgenţă instanţei şi să ceară anularea executării silite. Într-o situaţie de acest gen s-a aflat proprietara unei firme de transport. CNADNR a vrut să-i pună poprire pe conturi pentru a recupera câteva sute de euro, după ce, în urmă cu trei ani, unul dintre conducătorii auto de TIR ai companiei a fost prins fără rovinietă. Femeia s-a trezit de abia anul trecut că e somată de cei de la CNADNR să achite tariful de despăgubire, anulat între timp prin lege în 2012.
„În iulie, anul acesta, am primit de la biroul executorului o înştiinţare privind o executare silită, reprezentând onorariul pentru executare şi tariful de despăgubire către CNADNR. Cât de mare este suma? 720 de euro tariful de despăgubire şi 1.144 de lei onorariul executorului”, a declarat femeia pentru Digi24.
Un conducător auto susţine că din cauză că a circulat fără a plăti rovinieta în 2011, este în pericol de a fi executat silit, deşi a plătit amenda, dar nu şi tariful de despăgubire de 28 de euro. În cazul său, cheltuielile de executare ajung la 500 de lei. În principiu, aceste executări silite sunt legale, dar au o latură abuzivă, spun avocaţii. De asemenea, cine a primit o asemenea somaţie de executare silită trebuie să acţioneze rapid - în cinci zile trebuie contestat onorariul executorului iar, în 15 zile, întreg procesul de executare în instanţă.
Un alt caz este cel al lui Ştefan A., care a primit o comunicare de la un executor judecătoresc prin care este somat să achite 28 EUR+179 lei, reprezentând debit plus cheltuieli de executare ca urmare a lipsei rovinietei. "Am rămas stupefiat când am primit această somaţie, deoarece eu nu mă ştiam vinovat, iar până la această comunicare nu am fost înştiinţat în vreun fel că aş fi circulat fără rovinietă. Nu am primit nicio altă înştiinţare de la CNADNR, iar prin asta consider că am fost privat de dreptul meu de a contesta procesul verbal de contravenţie în perioada legală, apoi de dreptul meu de a achita amenda contravenţională la 50% în 48 de ore", a povestit şoferul, pe un forum de specialitate.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, care îi răspunde cititorului, acesta trebuie să discute cu executorul judecătoresc pentru a reconsidera poziţia onorariului perceput, deoarece "în ultima vreme s-a constatat o creştere în executări la nivelul României, executorii judecătoreşti făcând tot mai multe abuzuri".
Potrivit unui raport CNADNR, instituţia a încasat în 2013 din rovinietă aproape 261 milioane euro, din care 11 milioane euro reprezintă suma strânsă din amenzile plătite de şoferii care au circulat pe şosele fără a achita rovinieta.
Unde se plăteşte amenda pentru rovinietă?
Înainte de toate, luaţi în considerare faptul că oricine are dreptul de a contesta amenda de rovinietă. Dacă sunteţi siguri că aţi primit amenda pe nedrept, contestaţi-o. Dacă aţi circulat fără rovinietă, iar amenda nu este nici o greşeală nu puteţi face decât să o plătiţi. În vederea plăţii amenzii trebuie să:
Sursa: gandul.ro
Problemele şoferilor cu amenzile primite de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru lipsa rovinietei şi executările silite pentru neplata acesteia au ajuns pe masa Curţii Supreme, la sesizarea Avocatului Poporului. Instanţa a decis, la sfârşitul lui februarie, că documentele transmise de CNADNR sunt lovite de nulitate absolută, pentru că semnătura electronică nu este legală. Conform deciziei ÎCCJ, singurele procese-verbale de amendă, care pot fi acceptate, sunt cele care au semnătura olografă a agentului care a constatat lipsa rovinietei.
În consecinţă, cei care au primit în cutia poştală o amendă trebuie să meargă în instanţă şi să solicite anularea ei, în baza deciziei comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă semnătura olografă nu apare pe document.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 6 (dosar nr. 14/2014) din 16 februarie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului în data de 27 noiembrie 2014, prin care a fost sesizată problema de drept referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, modificată şi completată. În esenţă, Avocatul Poporului a apreciat că semnătura electronică a agentului constatator, în speţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., este de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenţie încheiat pentru constatarea contravenţiilor la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, modificată şi completată”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului. Potrivit sursei citate, opinia coincide cu cea a Parchetului General, în ciuda faptului că majoritatea Curţilor de Apel din România au dat câştig de cauză CNADNR în procesele intentate de conducătorii auto.
Ghid practic pentru a-ţi salva banii
Pâna la momentul în care Parlamentul sau Executivul vor modifica legislaţia în sensul deciziei pronunţate de ÎCCJ, anularea amenzilor, penalităţilor şi a executărilor silite, după caz, va trebui solicitată în instanţă. Dincolo de semnătura olografă, problemele şoferilor sunt şi în cazul în care, mulţi dintre ei, s-au trezit executaţi silit, fără a primi vreo înştiinţare că au de plătit vreo amendă.
Gândul a relatat anul trecut cum doi şoferi din Bucureşti au aflat că CNADNR le-a dat amenzi pentru că au circulat fără rovinietă în afara oraşelor, cu peste 3 ani în urmă. Problema este că şoferii s-au trezit direct ameninţaţi cu executarea silită, ale cărei costuri sunt duble faţă de amenda pentru lipsa rovinietei, în condiţiile în care şoferii respectivi susţin că nu au fost înştiinţaţi niciodată că au fost surprinşi cu camera video şi sancţionaţi de CNADNR, aşa cum cere legea. Astfel, în plus faţă de amenda de 365 de lei (compusă din amenda contravenţională de 250 de lei şi costul unei roviniete pe un an, de 28 de euro), şoferii respectivi mai trebuie să plătească şi cheltuielile cu executarea silită, de încă 370 de lei. În total, 735 de lei. Gândul a intrat în posesia unor documente care arată că doi şoferi, unul de la o firmă, altul persoană fizică, au primit adrese prin care li se aduce la cunoştinţă că un birou de executori judecătoreşti va demara executarea silită împotriva lor, pentru amenzi neachitate la CNADNR, din urmă cu 3 ani. Marea problemă care reiese din aceste documente este însă un aşa-zis „martor de serviciu”, fără semnătura căruia executarea silită nu ar fi putut începe. Pentru a-şi justifica demersurile juridice de recuperare a acestor amenzi, CNADNR a emis nişte procese verbale prin care susţine că a încercat să aducă la cunoştinţa şoferilor respectivi că au fost amendaţi, însă nu i-a găsit la domiciliu.
"Cazurile persoanelor amendate de CNADNR pentru circulaţia pe drumurile publice fără rovinietă sunt frecvente în practică. Din păcate, multe persoane aflate în această situaţie nu au primit procesele verbale de contravenţie şi ajung în situaţia să afle de aceste amenzi abia în momentul în care executorul judecatoresc îi somează să achite amenda şi le transmit împreună cu somaţia şi procesul verbal de contravenţie întocmit de CNADNR.
Bineînţeles că în acest moment deja a început executarea silită astfel că orice opţiune aflată la dispoziţia persoanelor amendate poate avea efect abia pe termen lung.
Pe scurt, CNADNR este obligat să comunice procesul verbal de contravenţie în cel mult 2 luni de la data la care a aplicat sancţiunea. De exemplu, dacă contravenţia s-a săvârşit în data de 03.01.2015 şi procesul verbal de contravenţie s-a întocmit în aceeaşi dată, atunci acesta trebuie să fie comunicat de CNADNR prin poştă persoanei amendate până cel târziu la data de 03.03.2015. Dacă CNADNR nu comunică procesul verbal în aceste două luni, atunci dreptul său de a executa silit persoana amendată se prescrie (adică nu mai poate obţine silit contravaloarea amenzii). Calea legală de a valorifica această apărare este plângerea contravenţională.
Însă, termenul legal în care se poate formula plângerea contravenţională este de 15 zile începe să curgă de la data la care procesul verbal este comunicat contravenientului. Dacă însă procesul verbal de contravenţie nu este contestat în termenul legal el devine titlu executoriu, ceea ce înseamnă că persoana amendată poate fi executată silit fără a mai fi nevoie de un litigiu în instanţă pentru obligarea sa la plată.
În ipoteza noastră, CNADNR nu comunică procesul verbal astfel că persoana amendată nu ştie că a fost sancţionată şi în consecinţă nu formulează plângerea contravenţională. Într-o atare situaţie, considerăm că termenul de 15 zile de a ataca procesul verbal de contravenţie nu a început să curgă decât de la data la care persoana amendată a aflat de existenţa procesului verbal (respectiv de la executor). Ca atare, primind somaţia executorului judecatoresc, persoana amendată poate formula următoarele acţiuni:
- Plângere contravenţională împotriva procesului verbal al CNADNR – menţionând că acesta nu i-a fost comunicat în termenul de 2 luni şi ca atare dreptul CNADNR de a o executa silit s-a prescris;
- Contestaţie la executare în care să solicite şi suspendarea executării silite – motivând nu numai că dreptul CNADNR de a trece la executarea silită s-a prescris dar şi că procesul verbal nu a devenit titlu executoriu pentru că s-a formulat plângerea contravenţională.
Recomandarea noastră este ca aceste două demersuri să fie exercitate împreună: formularea plângerii evită ca procesul verbal să devină titlu executoriu, iar contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care executarea silită înseşi şi toate actele executorului judecătoresc pot fi desfiinţate.
Însă, de cele mai multe ori, contestaţia la executare prin care s-a cerut şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei primeşte termen în instanţă în 2-3 luni de la data depunerii, perioada în care executarea silită continuă. Într-o atare situaţie, persoana amendată mai poate face o cerere de suspendare provizorie a executării silite până când se soluţionează cererea de suspendare formulată în contestaţie. Însă, pentru ambele cereri de suspendare trebuie să se achite o cauţiune de aproximativ 10% din valoarea amenzii.
În concluzie, demersurile juridice sunt laborioase, tehnice, presupun multe costuri suplimentare din partea persoanelor amendate şi au efect pe termen lung, în sensul că persoanele amendate riscă să fie executate silit până se soluţionează contestaţiile lor în instanţă. Sigur, ca efect al admiterii contestaţiilor îşi vor putea recupera eventualele costuri însă abia după ce instanţele au dispus întoarcerea executării silite", a declarat, pentru gândul, Andra Surariu, Associate Biriş Goran SPARL.
Contactat de gândul, consultantul juridic Daniel Ionescu a declarat că demersurile în privinţa anulării executării silite, în cazul şoferilor care au acumulat prea multe amenzi şi penalităţi pentru lipsa rovinietei, pot fi de lungă durată: "Cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să meargă în instanţă şi să ceară anularea executării silite. Discutăm despre unele cheltuieli judecătoreşti, pe care le vor recupera după ce vor câştiga procesul. CNADNR poate fi trasă la răspundere, deoarece nu i-a anunţat pe şoferi că trebuie să achite rovinietele, de-a lungul anilor şi astfel suma datorată a crescut. Pe de altă parte, şoferii nu aveau, într-adevăr, rovinietă şi ar putea solicita să plătească eşalonat datoriile acumulate, fără penalităţi. Românii care se află într-o asemenea situaţie pot cere suspendarea popririi, pe motiv că nu au fost înştiinţaţi că trebuie să achite amenzile pentru lipsa rovinietei".
"De la momentul în care ai cunoştinţă de începerea executării silite se poate face contestaţie la executare ca formă procedurală şi se contestă titlul, adică procesul verbal de contravenţie. Potrivit OG2/2001, dacă trece o perioadă mai mare de şase luni fără a fi comunicat procesul verbal de constatare a contravenţiei, contravenţia se prescrie, adică se consideră că nu a existat. Acesta este unul din motivele pentru care trec direct la executare. Cine cunoaşte ordonanţa privind contravenţiile, bine, cine nu, plăteşte! Dacă nu au trecut cele şase luni, se face aceeaşi contestaţie la executare, se solicită repunerea în termen pentru constestarea procsului verbal de contravenţie şi se urmează procedura de instanţă", a declarat, pentru gândul, un alt avocat, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Conform Art. 9 din Ordonanţa nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, "începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei" (alin.2). De asemenea, "în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MAI - DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art.8 alin. (1)".
Potrivit CNADNR, "sumele provenite din amenzile aplicate de personalul CNADNR constituie venit în proporţie de 90% în contul CNADNR şi 10% la bugetul de stat".
„Am rămas stupefiat când am primit această somaţie”
În 2014, CNADNR a executat silit mai mulţi şoferi, care au fost prinşi fără rovinietă, în mod abuziv, spun avocaţii. Cei care au primit asemenea somaţii şi nu vor să plătească trebuie să se adreseze de urgenţă instanţei şi să ceară anularea executării silite. Într-o situaţie de acest gen s-a aflat proprietara unei firme de transport. CNADNR a vrut să-i pună poprire pe conturi pentru a recupera câteva sute de euro, după ce, în urmă cu trei ani, unul dintre conducătorii auto de TIR ai companiei a fost prins fără rovinietă. Femeia s-a trezit de abia anul trecut că e somată de cei de la CNADNR să achite tariful de despăgubire, anulat între timp prin lege în 2012.
„În iulie, anul acesta, am primit de la biroul executorului o înştiinţare privind o executare silită, reprezentând onorariul pentru executare şi tariful de despăgubire către CNADNR. Cât de mare este suma? 720 de euro tariful de despăgubire şi 1.144 de lei onorariul executorului”, a declarat femeia pentru Digi24.
Un conducător auto susţine că din cauză că a circulat fără a plăti rovinieta în 2011, este în pericol de a fi executat silit, deşi a plătit amenda, dar nu şi tariful de despăgubire de 28 de euro. În cazul său, cheltuielile de executare ajung la 500 de lei. În principiu, aceste executări silite sunt legale, dar au o latură abuzivă, spun avocaţii. De asemenea, cine a primit o asemenea somaţie de executare silită trebuie să acţioneze rapid - în cinci zile trebuie contestat onorariul executorului iar, în 15 zile, întreg procesul de executare în instanţă.
Un alt caz este cel al lui Ştefan A., care a primit o comunicare de la un executor judecătoresc prin care este somat să achite 28 EUR+179 lei, reprezentând debit plus cheltuieli de executare ca urmare a lipsei rovinietei. "Am rămas stupefiat când am primit această somaţie, deoarece eu nu mă ştiam vinovat, iar până la această comunicare nu am fost înştiinţat în vreun fel că aş fi circulat fără rovinietă. Nu am primit nicio altă înştiinţare de la CNADNR, iar prin asta consider că am fost privat de dreptul meu de a contesta procesul verbal de contravenţie în perioada legală, apoi de dreptul meu de a achita amenda contravenţională la 50% în 48 de ore", a povestit şoferul, pe un forum de specialitate.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, care îi răspunde cititorului, acesta trebuie să discute cu executorul judecătoresc pentru a reconsidera poziţia onorariului perceput, deoarece "în ultima vreme s-a constatat o creştere în executări la nivelul României, executorii judecătoreşti făcând tot mai multe abuzuri".
Potrivit unui raport CNADNR, instituţia a încasat în 2013 din rovinietă aproape 261 milioane euro, din care 11 milioane euro reprezintă suma strânsă din amenzile plătite de şoferii care au circulat pe şosele fără a achita rovinieta.
Unde se plăteşte amenda pentru rovinietă?
Înainte de toate, luaţi în considerare faptul că oricine are dreptul de a contesta amenda de rovinietă. Dacă sunteţi siguri că aţi primit amenda pe nedrept, contestaţi-o. Dacă aţi circulat fără rovinietă, iar amenda nu este nici o greşeală nu puteţi face decât să o plătiţi. În vederea plăţii amenzii trebuie să:
- o plătiţi în maxim 15 zile de la data comunicării la sediul contravenientului. Amenda poate fi plătită la orice unitatea de trezorerie din România.
- tariful de despăgubire va fi plătit la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri din raza judeţului în care aţi fost prinşi fără rovinietă.
Sursa: gandul.ro
vineri, 27 februarie 2015
Inca patru camere video ale CNADNR!
Tariful de utilizare (sau, pe scurt, rovinieta) ofera soferilor dreptul de a circula, pe o perioada de timp determinata, pe reteaua de drumuri nationale a Romaniei. Persoanele care evita aceasta obligatie pot fi amendate de catre autoritatile statului, astfel ca, pentru a depista in trafic soferii care nu achita rovinieta, CNADNR amplaseaza constant, pe drumurile nationale, camere video de supraveghere.
Numai in decembrie si ianuarie au fost amplasate 33 de noi puncte fixe de control, iar de astazi au devenit functionale inca patru. Conform informatiilor furnizate de CNADNR la solicitarea AvocatNet.ro, cele patru camere noi sunt amplasate in localitatile Romanasi (Drumul National 1F), Vama (Drumul National 17), Popricani si Cosmesti (Drumul National 24). Astfel, numarul total al camerelor video fixe a ajuns la 70.
De asemenea, institutia a furnizat recent, tot la cererea publicatiei noastre, si lista cu amplasarea celorlalte puncte fixe prin care se controleaza, in momentul de fata, valabilitatea rovinietelor.
Potrivit documentului primit, cele mai multe puncte fixe de control sunt situate pe Drumul National 1 (Timisul de Sus, Sebes, Valcele, Sercaia, Osorhei, Barcanesti/Romanesti), Drumul National 2 (Iacobesti, Nicolae Balcescu, Motca, Maracineni), Drumul National 6 (Sannicolau Mare, Cosoveni, Mehadia, Draganesti Vlasca) si Drumul National 15 (Vaduri, Sangeorgiu de Mures, Girleni, Calugareni).
Singurele camere de supraveghere pozitionate pe autostrazi sunt cele de la Petresti (A1), Glina, Fetesti (A2), Gilau si Snagov (A3). Pana la sfarsitul anului 2015, CNADNR puncteaza ca vor mai fi puse in functiune inca patru puncte fixe de control.
De asemenea, controlul rovinietelor se mai face si cu ajutorul a 14 camere video mobile, care sunt impartite intre cele sapte Directii Regionale de Drumuri si Poduri din subordinea CNADNR. Punctele mobile sunt amplasate, in general, pe sectoarele de drumuri nationale pe care nu exista puncte fixe de control.
"Ca regula generala, amplasarea celor 14 sisteme de camere video mobile nu se realizeaza pe sectoarele de drumuri nationale pe care sunt amplasate sistemele de camere video fixe. Acestea sunt utilizate pentru verificarea existentei si valabilitatii rovinietei pe dumurile pe care nu sunt amplasate sistemele de camere video fixe, pe sectoarele de drumuri nationale ce pot constitui rute ocolitoare ale punctelor fixe de control sau pe drumurile pe care se inregistreaza valori mai reduse ale traficului rutier, fara a exista o procedura prestabilita de amplasare (in functie de zona/drum/interval de timp)", au precizat recent reprezentantii CNADNR.
Important! Valabilitatea rovinietelor poate fi verificata si prin personalul imputernicit al Inspectoratului General al Politiei Romane, al Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier si al CNADNR (in punctele de trecere a frontierelor).
Amenzile pentru lipsa rovinietei ajung pana la 4500 de lei
Amenzile aplicabile soferilor care circula cu autovehicule in lipsa unei roviniete valabile sunt cuprinse intre 250 si 4500 de lei, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2002 -- actul normativ prin care este reglementat tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale.
Mai exact, cele mai mici amenzi se dau soferilor de autoturisme -- intre 250 si 500 de lei --, la polul opus fiind amenzile pentru soferii vehiculelor de transport de marfa cu masa totala maxima autorizata (MTMA) mai mare sau egala cu 12 tone (cu minimum patru axe) -- intre 3000 si 4500 de lei.
In ceea ce priveste tariful de utilizare, acesta este "structurat in functie de perioada de parcurs si de stationare, de incadrarea in clasa de emisii poluante (EURO), de masa totala maxima autorizata si de numarul de axe, dupa caz", scrie in actul mentionat. In functie de durata de utilizare a retelei de drumuri nationale, rovinieta are o valabilitate de una, sapte, 30, 90 de zile sau 12 luni, iar tariful pentru aceasta este cuprins, dupa caz, intre 3 si 1210 euro.
In cazul autoturismelor, tarifele sunt de 3 euro (sapte zile valabilitate), 7 euro (30 de zile), 13 euro (90 de zile) si 28 de euro (12 luni). Acestea sunt cele mai mici preturi, cele mai mari fiind aplicabile vehiculelor de transport de marfa cu MTMA mai mare sau egala cu 12 tone (cu minimum patru axe): 11 euro (o zi), 55 de euro (sapte zile), 143 de euro (30 de zile), 374 de euro (90 de zile), 1210 euro (12 luni).
In reteaua drumurilor nationale sunt incluse autostrazile, drumurile expres, drumurile nationale europene, drumurile nationale principale si drumurile nationale secundare.
Rovinieta trebuie achitata atat de catre soferii romani, cat si de catre cei straini, pentru toate autovehiculele inmatriculate ce sunt folosite pe reteaua de drumuri nationale din Romania.
Important! La depistarea prin intermediul punctelor fixe/mobile de control, procesul-verbal de contraventie se poate intocmi si in lipsa soferului. Acesta se intocmeste si se comunica in cel mult 30 de zile de la constatarea contraventiei, iar in intervalul respectiv de timp NU pot fi incheiate alte procese-verbale pentru lipsa rovinietei.
Nota: Conform unei decizii recente a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procesele-verbale de contraventie intocmite de CNADNR in urma depistarii soferilor cu camerele video trebuie sa fie semnate de mana de catre agentul constatator, altfel sunt considerate nule.
Sursa: avocatnet.ro
Numai in decembrie si ianuarie au fost amplasate 33 de noi puncte fixe de control, iar de astazi au devenit functionale inca patru. Conform informatiilor furnizate de CNADNR la solicitarea AvocatNet.ro, cele patru camere noi sunt amplasate in localitatile Romanasi (Drumul National 1F), Vama (Drumul National 17), Popricani si Cosmesti (Drumul National 24). Astfel, numarul total al camerelor video fixe a ajuns la 70.
De asemenea, institutia a furnizat recent, tot la cererea publicatiei noastre, si lista cu amplasarea celorlalte puncte fixe prin care se controleaza, in momentul de fata, valabilitatea rovinietelor.
Potrivit documentului primit, cele mai multe puncte fixe de control sunt situate pe Drumul National 1 (Timisul de Sus, Sebes, Valcele, Sercaia, Osorhei, Barcanesti/Romanesti), Drumul National 2 (Iacobesti, Nicolae Balcescu, Motca, Maracineni), Drumul National 6 (Sannicolau Mare, Cosoveni, Mehadia, Draganesti Vlasca) si Drumul National 15 (Vaduri, Sangeorgiu de Mures, Girleni, Calugareni).
Singurele camere de supraveghere pozitionate pe autostrazi sunt cele de la Petresti (A1), Glina, Fetesti (A2), Gilau si Snagov (A3). Pana la sfarsitul anului 2015, CNADNR puncteaza ca vor mai fi puse in functiune inca patru puncte fixe de control.
De asemenea, controlul rovinietelor se mai face si cu ajutorul a 14 camere video mobile, care sunt impartite intre cele sapte Directii Regionale de Drumuri si Poduri din subordinea CNADNR. Punctele mobile sunt amplasate, in general, pe sectoarele de drumuri nationale pe care nu exista puncte fixe de control.
"Ca regula generala, amplasarea celor 14 sisteme de camere video mobile nu se realizeaza pe sectoarele de drumuri nationale pe care sunt amplasate sistemele de camere video fixe. Acestea sunt utilizate pentru verificarea existentei si valabilitatii rovinietei pe dumurile pe care nu sunt amplasate sistemele de camere video fixe, pe sectoarele de drumuri nationale ce pot constitui rute ocolitoare ale punctelor fixe de control sau pe drumurile pe care se inregistreaza valori mai reduse ale traficului rutier, fara a exista o procedura prestabilita de amplasare (in functie de zona/drum/interval de timp)", au precizat recent reprezentantii CNADNR.
Important! Valabilitatea rovinietelor poate fi verificata si prin personalul imputernicit al Inspectoratului General al Politiei Romane, al Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier si al CNADNR (in punctele de trecere a frontierelor).
Amenzile pentru lipsa rovinietei ajung pana la 4500 de lei
Amenzile aplicabile soferilor care circula cu autovehicule in lipsa unei roviniete valabile sunt cuprinse intre 250 si 4500 de lei, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2002 -- actul normativ prin care este reglementat tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale.
Mai exact, cele mai mici amenzi se dau soferilor de autoturisme -- intre 250 si 500 de lei --, la polul opus fiind amenzile pentru soferii vehiculelor de transport de marfa cu masa totala maxima autorizata (MTMA) mai mare sau egala cu 12 tone (cu minimum patru axe) -- intre 3000 si 4500 de lei.
In ceea ce priveste tariful de utilizare, acesta este "structurat in functie de perioada de parcurs si de stationare, de incadrarea in clasa de emisii poluante (EURO), de masa totala maxima autorizata si de numarul de axe, dupa caz", scrie in actul mentionat. In functie de durata de utilizare a retelei de drumuri nationale, rovinieta are o valabilitate de una, sapte, 30, 90 de zile sau 12 luni, iar tariful pentru aceasta este cuprins, dupa caz, intre 3 si 1210 euro.
In cazul autoturismelor, tarifele sunt de 3 euro (sapte zile valabilitate), 7 euro (30 de zile), 13 euro (90 de zile) si 28 de euro (12 luni). Acestea sunt cele mai mici preturi, cele mai mari fiind aplicabile vehiculelor de transport de marfa cu MTMA mai mare sau egala cu 12 tone (cu minimum patru axe): 11 euro (o zi), 55 de euro (sapte zile), 143 de euro (30 de zile), 374 de euro (90 de zile), 1210 euro (12 luni).
In reteaua drumurilor nationale sunt incluse autostrazile, drumurile expres, drumurile nationale europene, drumurile nationale principale si drumurile nationale secundare.
Rovinieta trebuie achitata atat de catre soferii romani, cat si de catre cei straini, pentru toate autovehiculele inmatriculate ce sunt folosite pe reteaua de drumuri nationale din Romania.
Important! La depistarea prin intermediul punctelor fixe/mobile de control, procesul-verbal de contraventie se poate intocmi si in lipsa soferului. Acesta se intocmeste si se comunica in cel mult 30 de zile de la constatarea contraventiei, iar in intervalul respectiv de timp NU pot fi incheiate alte procese-verbale pentru lipsa rovinietei.
Nota: Conform unei decizii recente a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procesele-verbale de contraventie intocmite de CNADNR in urma depistarii soferilor cu camerele video trebuie sa fie semnate de mana de catre agentul constatator, altfel sunt considerate nule.
Sursa: avocatnet.ro
miercuri, 25 februarie 2015
UPDATE: Amenzile sunt nule
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. consideră că opiniile apărute în presă potrivit cărora cei care au plătit amenzile își pot recupera banii nu corespund adevărului și sunt contrare prevederilor legale.
În consecință, acest recurs în interesul legii nu produce niciun efect juridic asupra proceselor finalizate în care au fost epuizate toate căile de atac (fond și recurs) ce au avut ca obiect contestarea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției.
Acest recurs în interesul legii nu produce efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Recursul în interesul legii nu este LEGE, ci are doar menirea să orienteze în aceeași direcție practica instanțelor judecătorești.
Prin urmare, aplicarea unitară a legii pentru trecut se subordonează puterii lucrului judecat, în interesul conservării stabilității raporturilor juridice.
Decizia ICCJ va fi motivată și se va publica în Monitorul Oficial, moment de la care devine obligatorie pentru instanțele judecătorești. Cu toate acestea, ea poate fi invocată și în cadrul proceselor ce se află pe rol în prezent.
În concluzie, CNADNR SA va ține cont de argumentele pe care se întemeiază acest recurs în interesul legii și va proceda în consecință, astfel încât toți cei care nu vor respecta legea și nu vor achita tariful de trecere și cel de utilizare pe rețeaua de drumuri naționale din România să poată fi amendați în mod legal.
CNADNR SA
Comunicat de presă
20.02.2015
În consecință, acest recurs în interesul legii nu produce niciun efect juridic asupra proceselor finalizate în care au fost epuizate toate căile de atac (fond și recurs) ce au avut ca obiect contestarea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției.
Acest recurs în interesul legii nu produce efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Recursul în interesul legii nu este LEGE, ci are doar menirea să orienteze în aceeași direcție practica instanțelor judecătorești.
Prin urmare, aplicarea unitară a legii pentru trecut se subordonează puterii lucrului judecat, în interesul conservării stabilității raporturilor juridice.
Decizia ICCJ va fi motivată și se va publica în Monitorul Oficial, moment de la care devine obligatorie pentru instanțele judecătorești. Cu toate acestea, ea poate fi invocată și în cadrul proceselor ce se află pe rol în prezent.
În concluzie, CNADNR SA va ține cont de argumentele pe care se întemeiază acest recurs în interesul legii și va proceda în consecință, astfel încât toți cei care nu vor respecta legea și nu vor achita tariful de trecere și cel de utilizare pe rețeaua de drumuri naționale din România să poată fi amendați în mod legal.
CNADNR SA
Comunicat de presă
20.02.2015
luni, 16 februarie 2015
Amenzile la rovinieta sunt nule!
Se admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările, raportate la dispoziţiile art.4 pct.1-4 şi art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) şi alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2015.
miercuri, 4 februarie 2015
Lista punctelor fixe de control rovinieta
CNADNR a transmis, la solicitarea Digi24, lista amplasamentelor punctelor fixe de control al rovinietei, puse în funcțiune din 20 ianuarie 2015
1. Vrancea – DN23 – localitatea Vulturu
2. Cluj – DN75 – localitatea Mihai Viteazu
3. Satu Mare – DN19 – localitatea Decebal
4. Caraş Severin – DN58 – localitatea Soceni
5. Maramureş – DN18 – localitatea – Moisei
6. Dolj – DN56 – localitatea Podari
7. Dâmboviţa – DN71 – localitatea Ulmi
8. Prahova – DN72 – localitatea Brătăşanca
9. Mureş – DN15 – localitatea Sângeorgiu de Mureş
10. Galaţi – DN26 – localitatea Vînători
11. Bacău – DN15 – Gîrleni
12. Neamţ – DN15 – localitatea Călugăreni
13. Vaslui – DN24 – localitatea Crasna
14. Vaslui – DN24B – localitatea Râșești
15. Bihor – DN1 – Oşorhei
Sursa: Digi24
1. Vrancea – DN23 – localitatea Vulturu
2. Cluj – DN75 – localitatea Mihai Viteazu
3. Satu Mare – DN19 – localitatea Decebal
4. Caraş Severin – DN58 – localitatea Soceni
5. Maramureş – DN18 – localitatea – Moisei
6. Dolj – DN56 – localitatea Podari
7. Dâmboviţa – DN71 – localitatea Ulmi
8. Prahova – DN72 – localitatea Brătăşanca
9. Mureş – DN15 – localitatea Sângeorgiu de Mureş
10. Galaţi – DN26 – localitatea Vînători
11. Bacău – DN15 – Gîrleni
12. Neamţ – DN15 – localitatea Călugăreni
13. Vaslui – DN24 – localitatea Crasna
14. Vaslui – DN24B – localitatea Râșești
15. Bihor – DN1 – Oşorhei
Sursa: Digi24
joi, 15 ianuarie 2015
Începe vânătoare celor care nu plătesc rovinieta
Ministerul Transporturilor a pus gând rău șoferilor, indiferent de naționalitate. Aceștia vor fi monitorizați atent dacă circulă pe drumurile naționale fără să achite rovinieta.
Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ca în acest an vor fi luate măsuri suplimentare în ceea ce privește monitorizarea șoferilor care circulă pe drumurile naționale sau pe autostrăzi fără să dețină rovinietă.
"Ce se va aduna de la acciza de la motorină suplimentar, ce se va aduna de la rovinietă - unde vom lua măsuri în acest an ca fiecare cetăţean român, şi nu numai, să-şi cumpere rovinietă- mai putem socoti să ajungem de la un miliard la aproape două miliarde de lei pe an suplimentar faţă de ce avem în buget", a declarat ministrul Ioan Rus, la cu ocazia prezentării priorităților din infrastructura rutieră, eveniment la care au participat premierul Victor Ponta, ministrul finanțelor, Darius Vâlcov, și ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici.
Rus a menționat că vor fi luate măsuri și în ceea ce privește autovehiculele înmatriculate în străinătate.
Noi puncte de monitorizare a rovinietei
În urmă cu o lună, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat că a pus în funcţiune 18 noi puncte fixe de control a valabilităţii rovinietei, avertizând că zonele unde sunt acestea amplasate nu vor putea fi evitate.
Până la instalarea celor 18 noi puncte, controlul valabilităţii rovinietei se realiza prin intermediul a 33 puncte fixe de control, 14 puncte mobile de control şi prin intermediul personalului IGPR, ISCTR şi CNADNR SA (în punctele de trecere a frontierelor), cu drept de verificare a deţinerii rovinietei valabile.
Potrivit comunicatului CNADNR, punctele de control puse în funcţiune în luna decembrie, sunt amplasate în zone în care acestea nu pot fi evitate de către conducătorii auto. "Aceste puncte de control fac parte din sistemul informatic deţinut de CNADNR , sistem care permite emiterea rovinietelor atât prin punctele de lucru ale Distribuitorilor autorizaţi de CNADNR SA, cât şi prin intermediul SMS (pentru utilizatorii români şi doar pentru perioada minimă de valabilitate pentru fiecare categorie de vehicul în parte), dar şi pentru descurajarea utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi de a circula fără a deţine rovinietă valabilă", se menționa în comunicat.
Până la instalarea celor 18 noi puncte, controlul valabilităţii rovinietei se realiza prin intermediul a 33 puncte fixe de control, 14 puncte mobile de control şi prin intermediul personalului IGPR, ISCTR şi CNADNR SA (în punctele de trecere a frontierelor), cu drept de verificare a deţinerii rovinietei valabile.
Potrivit comunicatului CNADNR, punctele de control puse în funcţiune în luna decembrie, sunt amplasate în zone în care acestea nu pot fi evitate de către conducătorii auto. "Aceste puncte de control fac parte din sistemul informatic deţinut de CNADNR , sistem care permite emiterea rovinietelor atât prin punctele de lucru ale Distribuitorilor autorizaţi de CNADNR SA, cât şi prin intermediul SMS (pentru utilizatorii români şi doar pentru perioada minimă de valabilitate pentru fiecare categorie de vehicul în parte), dar şi pentru descurajarea utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi de a circula fără a deţine rovinietă valabilă", se menționa în comunicat.
Mai mult, compania a anunțat că în 2015 are în intenție să pună în funcţiune încă 23 puncte de control a valabilităţii rovinietei. Astfel, "prin intermediul tuturor acestor mijloace de control, CNADNR SA va acoperi în mare parte reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi, în acest mod devenind aproape imposibilă circulaţia vehiculelor fără rovinietă valabilă", se arată în sursa citată.
marți, 30 decembrie 2014
Plătitor de TVA? Fiscul va face controale și interviuri din 2015!
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va introduce o noua procedura de verificare a firmelor care cer inregistrarea codului de TVA care va avea trei filtre de selectie. In prima faza, vor fi analizate datele companiei cu o aplicatie informatica. Daca apar suspiciuni, va avea loc un interviu la Fisc si, in ultima instanta, va fi facut un control la sediul societatii, a declarat, pentru Capital, seful institutiei, Gelu Stefan Diaconu. "Incepand cu 1 februarie vom introduce noua procedura de inregistrare in scopuri de TVA care va fi derulata prin structuri specializate din cadrul compartimentelor de informatii fiscale. La momentul atribuirii codului de inregistrare vom face verificare preliminara. Pentru majoritatea solicitantilor durata obtinerii codului de inregistrare va fi de doar 24 de ore fata de 3 zile acum. Pentru cei care au profil de risc ridicat intervin verificari inclusiv prin Antifrauda. Important este sa nu se mai inregistreze firme care au ca unic scop evaziunea fiscala la TVA pentru ca aici principala cauza este activitatea firmelor fantoma", a declarat presedintele ANAF.
Sursa: Capital.ro
Sursa: Capital.ro
joi, 18 decembrie 2014
18 puncte noi de control al rovinietei
Compania Naţională de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din România anunţă participanţii la trafic că, începând de astăzi 18.12.2014, au fost puse în funcţiune pe reţeaua de drumuri naţionale si autostrăzi din România, 18 noi puncte fixe de control valabilitate rovinietă, prin intermediul cărora vor fi înregistrate vehiculele care circulă fără achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare (rovinieta), conform prevederilor OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Menţionăm că până la această dată, controlul valabilităţii rovinietei se realiza prin intermediul a 33 puncte fixe de control, 14 puncte mobile de control si prin intermediul personalului IGPR, ISCTR si CNADNR SA (în punctele de trecere a frontierelor), cu drept de verificare a deţinerii rovinietei valabile.
Precizăm că punctele de control puse în funcţiune astăzi, sunt amplasate în zone în care acestea nu pot fi evitate de către conducătorii auto. Aceste puncte de control fac parte din sistemul informatic deţinut de CNADNR SA, sistem care permite emiterea rovinietelor atât prin punctele de lucru ale Distribuitorilor autorizaţi de CNADNR SA, cât si prin intermediul SMS (pentru utilizatorii români si doar pentru perioada minimă de valabilitate pentru fiecare categorie de vehicul în parte), dar si pentru descurajarea utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale si autostrăzi de a circula fără a deţine rovinietă valabilă.
De asemenea precizăm că în anul 2015 vor fi puse în funcţiune încă 23 puncte de control a valabilităţii rovinietei. Astfel, prin intermediul tuturor acestor mijloace de control, CNADNR SA va acoperi în mare parte reţeaua de drumuri naţionale si autostrăzi, în acest mod devenind aproape imposibilă circulaţia vehiculelor fără rovinietă valabilă.
În contextul celor menţionate mai sus, adresăm utilizatorilor rugămintea de a verifica, înainte de a utiliza reţeaua de drumuri naţionale si autostrazi, valabilitatea rovinietei.
Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor, CNADNR SA a pus la dispoziţia acestora, la adresa de internet www.cnadnr.ro, Secţiunea Verificare Rovinietă, un instrument prin care se pot verifica si descarca în format pdf informaţii privind valabilitatea rovinietei, prin introducerea datelor vehiculului (număr de înmatriculare, număr de identificare) si codul de siguranţă. Precizăm că acest instrument se poate utiliza pentru rovinietele aflate în perioada de valabilitate si nu pentru rovinietele a căror valabilitate a expirat sau pentru rovinietele care urmează să intre în vigoare la o dată ulterioară efectuării verificării pe site.
Comunicat de presa CNADNR SA
Menţionăm că până la această dată, controlul valabilităţii rovinietei se realiza prin intermediul a 33 puncte fixe de control, 14 puncte mobile de control si prin intermediul personalului IGPR, ISCTR si CNADNR SA (în punctele de trecere a frontierelor), cu drept de verificare a deţinerii rovinietei valabile.
Precizăm că punctele de control puse în funcţiune astăzi, sunt amplasate în zone în care acestea nu pot fi evitate de către conducătorii auto. Aceste puncte de control fac parte din sistemul informatic deţinut de CNADNR SA, sistem care permite emiterea rovinietelor atât prin punctele de lucru ale Distribuitorilor autorizaţi de CNADNR SA, cât si prin intermediul SMS (pentru utilizatorii români si doar pentru perioada minimă de valabilitate pentru fiecare categorie de vehicul în parte), dar si pentru descurajarea utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale si autostrăzi de a circula fără a deţine rovinietă valabilă.
De asemenea precizăm că în anul 2015 vor fi puse în funcţiune încă 23 puncte de control a valabilităţii rovinietei. Astfel, prin intermediul tuturor acestor mijloace de control, CNADNR SA va acoperi în mare parte reţeaua de drumuri naţionale si autostrăzi, în acest mod devenind aproape imposibilă circulaţia vehiculelor fără rovinietă valabilă.
În contextul celor menţionate mai sus, adresăm utilizatorilor rugămintea de a verifica, înainte de a utiliza reţeaua de drumuri naţionale si autostrazi, valabilitatea rovinietei.
Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor, CNADNR SA a pus la dispoziţia acestora, la adresa de internet www.cnadnr.ro, Secţiunea Verificare Rovinietă, un instrument prin care se pot verifica si descarca în format pdf informaţii privind valabilitatea rovinietei, prin introducerea datelor vehiculului (număr de înmatriculare, număr de identificare) si codul de siguranţă. Precizăm că acest instrument se poate utiliza pentru rovinietele aflate în perioada de valabilitate si nu pentru rovinietele a căror valabilitate a expirat sau pentru rovinietele care urmează să intre în vigoare la o dată ulterioară efectuării verificării pe site.
Comunicat de presa CNADNR SA
joi, 30 octombrie 2014
57% din brokerii de asigurări vor disparea
Principalele prevederi ale noii norme privind brokerii de asigurări impun obligativitatea constituirii unui capital social subscris şi vărsat de minimum 250.000 de lei şi asigurarea unei capacităţi financiare din fonduri proprii de 4% din suma primelor anuale intermediate, dar nu mai puţin de 15.000 de euro.
ASF justifică măsurile prin ceea ce descrie drept "o asimetrie totală" între soietăţile de brokeraj bine capitalizate şi cele "cu poziţii de piaţă agresive şi riscante, necapitalizate suficient".
"Primii 50 de brokeri deţin 73% din valoarea primelor intermediate, dar 60% dintre aceştia funcţionează paradoxal pe capitaluri minime. În acelaşi timp, 43% dintre societăţile de brokeraj ar îndeplini noile condiţii cumulative de capitalizare", subliniază ASF, notând totodată că norma ar promova "dezvoltarea unui mediu concurenţial mai bun".
ASF precizează că toate celelalte instituţii financiare non-bancare au un prag minim de 50.000 de euro a capitalurilor sociale, faţă de 5.000 de dolari în cazul intermediarilor de asigurări, dar şi că volumul primelor intermediate a crescut neînsoţit de majorarea corespunzătoare a capitalizării, astfel încât "riscurile suplimentare" introduse în sistem să fie acoperite.
ASF justifică măsurile prin ceea ce descrie drept "o asimetrie totală" între soietăţile de brokeraj bine capitalizate şi cele "cu poziţii de piaţă agresive şi riscante, necapitalizate suficient".
"Primii 50 de brokeri deţin 73% din valoarea primelor intermediate, dar 60% dintre aceştia funcţionează paradoxal pe capitaluri minime. În acelaşi timp, 43% dintre societăţile de brokeraj ar îndeplini noile condiţii cumulative de capitalizare", subliniază ASF, notând totodată că norma ar promova "dezvoltarea unui mediu concurenţial mai bun".
ASF precizează că toate celelalte instituţii financiare non-bancare au un prag minim de 50.000 de euro a capitalurilor sociale, faţă de 5.000 de dolari în cazul intermediarilor de asigurări, dar şi că volumul primelor intermediate a crescut neînsoţit de majorarea corespunzătoare a capitalizării, astfel încât "riscurile suplimentare" introduse în sistem să fie acoperite.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)