Cea mai aşteptată autostradă ce ar trebui deschisă circulaţiei anul acesta este Bucureşti-Ploieşti, alternativă la DN 1, cel mai circulat drum din România. Cei 62 de kilometri ce leagă cele două oraşe ar urma să fie gata în două etape: aproape 55,5 km vor fi livraţi în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce primii 6,5 km, ce pornesc din Capitală, au ca termen luna octombrie.
Tot pe bucăţi va fi inaugurată şi porţiunea dintre Cernavodă şi Constanţa de pe Autostrada Soarelui. În iulie va fi gata întregul tronson de 31 km dintre Medgidia şi Constanţa, după ce anul trecut au fost puşi în funcţiune circa 14,5 kilometri. Tot în vară, în luna iulie, va fi finalizată şi centura Constanţei la standard de autostradă, cu o lungime de 21,8 km, dintre care 8,5 km au fost deschişi traficului anul trecut. De o "semi-inaugurare" va avea parte tronsonul Cernavodă-Medgidia, în contextul în care cei 20,5 km ai şoselei vor fi deschişi în iulie, dar pe câte o singură bandă pe sens.
Şi dacă în ultimii ani Ministerul Transporturilor şi-a făcut un obicei din a inaugura porţiuni din tronsoane de autostrăzi, în 2012 va continua cu acelaşi obicei: vor fi inauguraţi 18 km din cei 64 ai autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş, precum şi alţi 18 km din autostrada Deva-Orăştie, cu o lungime de 32 m.
La capitolul drumuri naţionale, CNADNR estimează că va efectua anul acesta recepţia pe aproape 330 km. Cel mai lung, dar şi cel mai scump drum naţional a cărui reabilitare va fi finalizată în 2012 este DN 79 Arad-Oradea, pe o distanţă de 104 kilometri, al cărui contract se ridică la peste 100 mil. euro.
Tot în 2012 va fi finalizată reabilitarea altor două poduri peste Dunăre, la Giurgeni şi Agigea, valoarea investiţiilor ridicându-se la peste 16 mil. euro.
Sursa: ZF.ro
vineri, 27 aprilie 2012
sâmbătă, 14 aprilie 2012
Doar 46,7% dintre maşinile din România au roviniete
La mai bine de un an şi jumătate de la introducerea sistemului electronic prin care se poate verifica automat dacă un şofer şi-a plătit sau nu taxa de drum, mai puţin de jumătate din parcul auto naţional figurează ca având rovinieta "la zi", reiese din informaţiile furnizate pentru gândul.info de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Astfel, doar 46,7% dintre cele 5,4 milioane de vehicule înmatriculate în România apar în sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR) ca având achitate, în momentul de faţă, taxele de drum.
Cel mai bun procent în acest sens s-a înregistrat în judeţul Ilfov, unde circa 60,9% dintre vehicule aveau o rovinietă valabilă la sfârşitul lunii martie.
Dacă procentul încasărilor rovinietei s-ar extinde la 70% din parcul auto naţional, CNADNR ar încasa în plus, conform calculelor gândul, 35,7 milioane de euro, bani ce ar putea fi folosiţi pentru a construi, spre exemplu, 10 kilometri de autostradă. Estimarea s-a făcut aplicând uniform o taxă medie de drum de 28 de euro, valabilă timp de un an, fără a se ţine cont de tarifele diferenţiate ale rovinietelor în funcţie de tipul vehiculelor.
"În momentul de faţă, dintr-un total de 2.675.487 de roviniete valabile, un număr de 2.565.252 sunt eliberate pentru vehicule înmatriculate în România", ne-au precizat reprezentanţii CNADNR.
Sursa: mediafax
Astfel, doar 46,7% dintre cele 5,4 milioane de vehicule înmatriculate în România apar în sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR) ca având achitate, în momentul de faţă, taxele de drum.
Cel mai bun procent în acest sens s-a înregistrat în judeţul Ilfov, unde circa 60,9% dintre vehicule aveau o rovinietă valabilă la sfârşitul lunii martie.
Dacă procentul încasărilor rovinietei s-ar extinde la 70% din parcul auto naţional, CNADNR ar încasa în plus, conform calculelor gândul, 35,7 milioane de euro, bani ce ar putea fi folosiţi pentru a construi, spre exemplu, 10 kilometri de autostradă. Estimarea s-a făcut aplicând uniform o taxă medie de drum de 28 de euro, valabilă timp de un an, fără a se ţine cont de tarifele diferenţiate ale rovinietelor în funcţie de tipul vehiculelor.
"În momentul de faţă, dintr-un total de 2.675.487 de roviniete valabile, un număr de 2.565.252 sunt eliberate pentru vehicule înmatriculate în România", ne-au precizat reprezentanţii CNADNR.
Sursa: mediafax
miercuri, 28 martie 2012
Un indicator auto nou: punctul negru
Un nou indicator rutier pentru şoferii din România!
I.G.P. – Direcția Rutieră, împreună cu C.N.A.D.N.R. S.A. a demarat, în primăvara acestui an, un program naţional de creştere a siguranţei rutiere pe drumurile din România. Programul constă în semnalizarea zonelor cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, denumite puncte negre. Astfel, Punctul negru reprezintă un sector de drum cu lungimea de maximum 1 kilometru, pe care, într-o perioadă de 5 ani consecutivi, s-au înregistrat minimum 10 accidente grave de circulaţie, soldate cu cel puţin 10 persoane decedate sau rănite grav.
Practic, prin implementarea acestui program, şoferii vor întalni în trafic un nou indicator rutier (prezentat pe un panou cu dimensiunile 2,5m x 1,2 m), care semnalează o zonă cu risc accidentogen ridicat.
Noul indicator rutier a fost introdus în legislaţia națională în decembrie anul trecut, prin modificarea Standardului Român 1848 – 1:2011 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 1: Clasificare, simboluri şi amplasare şi se găsește la poziţia A55.
Primele indicatoare vor fi montate în teren, începând cu data de 04 aprilie 2012, pe Culoarul 4 Pan European, care asigură legătura punctelor vestice de frontieră cu portul Mării Negre. Astfel, vor fi instalate un număr de 40 de panouri care vor semnaliza 20 de puncte negre, după cum urmează: 16 pe DN 7, București-Nădlac şi 4 pe DN1, pe raza judeţului Sibiu.
La nivel naţional au fost inventariate 138 puncte negre, în care s-au înregistrat un număr de 1517 accidente grave, soldate cu decesul a 569 persoane şi rănirea gravă a altor 1369. Inventarierea a fost făcută pe baza analizelor de risc rutier efectuate în perioada 2007-2012 de către Direcţia Rutieră din I.G.P.R.
Sursa: hartapunctelornegre.ro
I.G.P. – Direcția Rutieră, împreună cu C.N.A.D.N.R. S.A. a demarat, în primăvara acestui an, un program naţional de creştere a siguranţei rutiere pe drumurile din România. Programul constă în semnalizarea zonelor cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, denumite puncte negre. Astfel, Punctul negru reprezintă un sector de drum cu lungimea de maximum 1 kilometru, pe care, într-o perioadă de 5 ani consecutivi, s-au înregistrat minimum 10 accidente grave de circulaţie, soldate cu cel puţin 10 persoane decedate sau rănite grav.
Practic, prin implementarea acestui program, şoferii vor întalni în trafic un nou indicator rutier (prezentat pe un panou cu dimensiunile 2,5m x 1,2 m), care semnalează o zonă cu risc accidentogen ridicat.
Noul indicator rutier a fost introdus în legislaţia națională în decembrie anul trecut, prin modificarea Standardului Român 1848 – 1:2011 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 1: Clasificare, simboluri şi amplasare şi se găsește la poziţia A55.
Primele indicatoare vor fi montate în teren, începând cu data de 04 aprilie 2012, pe Culoarul 4 Pan European, care asigură legătura punctelor vestice de frontieră cu portul Mării Negre. Astfel, vor fi instalate un număr de 40 de panouri care vor semnaliza 20 de puncte negre, după cum urmează: 16 pe DN 7, București-Nădlac şi 4 pe DN1, pe raza judeţului Sibiu.
La nivel naţional au fost inventariate 138 puncte negre, în care s-au înregistrat un număr de 1517 accidente grave, soldate cu decesul a 569 persoane şi rănirea gravă a altor 1369. Inventarierea a fost făcută pe baza analizelor de risc rutier efectuate în perioada 2007-2012 de către Direcţia Rutieră din I.G.P.R.
Sursa: hartapunctelornegre.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)