Şoferii care au circulat fără rovinietă scapă de plata amenzii dacă procesele verbale de constatare şi sancţionare primite acasă nu au semnătura olografă a agentului constatator. Acest lucru este posibil după ce Curtea Supremă a admis în luna februarie recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi a decis că documentele transmise fără această semnătură sunt lovite de nulitate. Şoferii trebuie însă să solicite în instanţă anularea amenzilor şi a penalităţilor, iar în unele cazuri a executărilor silite.
Problemele şoferilor cu amenzile primite de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru lipsa rovinietei şi executările silite pentru neplata acesteia au ajuns pe masa Curţii Supreme, la sesizarea Avocatului Poporului. Instanţa a decis, la sfârşitul lui februarie, că documentele transmise de CNADNR sunt lovite de nulitate absolută, pentru că semnătura electronică nu este legală. Conform deciziei ÎCCJ, singurele procese-verbale de amendă, care pot fi acceptate, sunt cele care au semnătura olografă a agentului care a constatat lipsa rovinietei.
În consecinţă, cei care au primit în cutia poştală o amendă trebuie să meargă în instanţă şi să solicite anularea ei, în baza deciziei comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă semnătura olografă nu apare pe document.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 6 (dosar nr. 14/2014) din 16 februarie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului în data de 27 noiembrie 2014, prin care a fost sesizată problema de drept referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, modificată şi completată. În esenţă, Avocatul Poporului a apreciat că semnătura electronică a agentului constatator, în speţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., este de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenţie încheiat pentru constatarea contravenţiilor la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, modificată şi completată”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului. Potrivit sursei citate, opinia coincide cu cea a Parchetului General, în ciuda faptului că majoritatea Curţilor de Apel din România au dat câştig de cauză CNADNR în procesele intentate de conducătorii auto.
Ghid practic pentru a-ţi salva banii
Pâna la momentul în care Parlamentul sau Executivul vor modifica legislaţia în sensul deciziei pronunţate de ÎCCJ, anularea amenzilor, penalităţilor şi a executărilor silite, după caz, va trebui solicitată în instanţă. Dincolo de semnătura olografă, problemele şoferilor sunt şi în cazul în care, mulţi dintre ei, s-au trezit executaţi silit, fără a primi vreo înştiinţare că au de plătit vreo amendă.
Gândul a relatat anul trecut cum doi şoferi din Bucureşti au aflat că CNADNR le-a dat amenzi pentru că au circulat fără rovinietă în afara oraşelor, cu peste 3 ani în urmă. Problema este că şoferii s-au trezit direct ameninţaţi cu executarea silită, ale cărei costuri sunt duble faţă de amenda pentru lipsa rovinietei, în condiţiile în care şoferii respectivi susţin că nu au fost înştiinţaţi niciodată că au fost surprinşi cu camera video şi sancţionaţi de CNADNR, aşa cum cere legea. Astfel, în plus faţă de amenda de 365 de lei (compusă din amenda contravenţională de 250 de lei şi costul unei roviniete pe un an, de 28 de euro), şoferii respectivi mai trebuie să plătească şi cheltuielile cu executarea silită, de încă 370 de lei. În total, 735 de lei. Gândul a intrat în posesia unor documente care arată că doi şoferi, unul de la o firmă, altul persoană fizică, au primit adrese prin care li se aduce la cunoştinţă că un birou de executori judecătoreşti va demara executarea silită împotriva lor, pentru amenzi neachitate la CNADNR, din urmă cu 3 ani. Marea problemă care reiese din aceste documente este însă un aşa-zis „martor de serviciu”, fără semnătura căruia executarea silită nu ar fi putut începe. Pentru a-şi justifica demersurile juridice de recuperare a acestor amenzi, CNADNR a emis nişte procese verbale prin care susţine că a încercat să aducă la cunoştinţa şoferilor respectivi că au fost amendaţi, însă nu i-a găsit la domiciliu.
"Cazurile persoanelor amendate de CNADNR pentru circulaţia pe drumurile publice fără rovinietă sunt frecvente în practică. Din păcate, multe persoane aflate în această situaţie nu au primit procesele verbale de contravenţie şi ajung în situaţia să afle de aceste amenzi abia în momentul în care executorul judecatoresc îi somează să achite amenda şi le transmit împreună cu somaţia şi procesul verbal de contravenţie întocmit de CNADNR.
Bineînţeles că în acest moment deja a început executarea silită astfel că orice opţiune aflată la dispoziţia persoanelor amendate poate avea efect abia pe termen lung.
Pe scurt, CNADNR este obligat să comunice procesul verbal de contravenţie în cel mult 2 luni de la data la care a aplicat sancţiunea. De exemplu, dacă contravenţia s-a săvârşit în data de 03.01.2015 şi procesul verbal de contravenţie s-a întocmit în aceeaşi dată, atunci acesta trebuie să fie comunicat de CNADNR prin poştă persoanei amendate până cel târziu la data de 03.03.2015. Dacă CNADNR nu comunică procesul verbal în aceste două luni, atunci dreptul său de a executa silit persoana amendată se prescrie (adică nu mai poate obţine silit contravaloarea amenzii). Calea legală de a valorifica această apărare este plângerea contravenţională.
Însă, termenul legal în care se poate formula plângerea contravenţională este de 15 zile începe să curgă de la data la care procesul verbal este comunicat contravenientului. Dacă însă procesul verbal de contravenţie nu este contestat în termenul legal el devine titlu executoriu, ceea ce înseamnă că persoana amendată poate fi executată silit fără a mai fi nevoie de un litigiu în instanţă pentru obligarea sa la plată.
În ipoteza noastră, CNADNR nu comunică procesul verbal astfel că persoana amendată nu ştie că a fost sancţionată şi în consecinţă nu formulează plângerea contravenţională. Într-o atare situaţie, considerăm că termenul de 15 zile de a ataca procesul verbal de contravenţie nu a început să curgă decât de la data la care persoana amendată a aflat de existenţa procesului verbal (respectiv de la executor). Ca atare, primind somaţia executorului judecatoresc, persoana amendată poate formula următoarele acţiuni:
- Plângere contravenţională împotriva procesului verbal al CNADNR – menţionând că acesta nu i-a fost comunicat în termenul de 2 luni şi ca atare dreptul CNADNR de a o executa silit s-a prescris;
- Contestaţie la executare în care să solicite şi suspendarea executării silite – motivând nu numai că dreptul CNADNR de a trece la executarea silită s-a prescris dar şi că procesul verbal nu a devenit titlu executoriu pentru că s-a formulat plângerea contravenţională.
Recomandarea noastră este ca aceste două demersuri să fie exercitate împreună: formularea plângerii evită ca procesul verbal să devină titlu executoriu, iar contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care executarea silită înseşi şi toate actele executorului judecătoresc pot fi desfiinţate.
Însă, de cele mai multe ori, contestaţia la executare prin care s-a cerut şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei primeşte termen în instanţă în 2-3 luni de la data depunerii, perioada în care executarea silită continuă. Într-o atare situaţie, persoana amendată mai poate face o cerere de suspendare provizorie a executării silite până când se soluţionează cererea de suspendare formulată în contestaţie. Însă, pentru ambele cereri de suspendare trebuie să se achite o cauţiune de aproximativ 10% din valoarea amenzii.
În concluzie, demersurile juridice sunt laborioase, tehnice, presupun multe costuri suplimentare din partea persoanelor amendate şi au efect pe termen lung, în sensul că persoanele amendate riscă să fie executate silit până se soluţionează contestaţiile lor în instanţă. Sigur, ca efect al admiterii contestaţiilor îşi vor putea recupera eventualele costuri însă abia după ce instanţele au dispus întoarcerea executării silite", a declarat, pentru gândul, Andra Surariu, Associate Biriş Goran SPARL.
Contactat de gândul, consultantul juridic Daniel Ionescu a declarat că demersurile în privinţa anulării executării silite, în cazul şoferilor care au acumulat prea multe amenzi şi penalităţi pentru lipsa rovinietei, pot fi de lungă durată: "Cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să meargă în instanţă şi să ceară anularea executării silite. Discutăm despre unele cheltuieli judecătoreşti, pe care le vor recupera după ce vor câştiga procesul. CNADNR poate fi trasă la răspundere, deoarece nu i-a anunţat pe şoferi că trebuie să achite rovinietele, de-a lungul anilor şi astfel suma datorată a crescut. Pe de altă parte, şoferii nu aveau, într-adevăr, rovinietă şi ar putea solicita să plătească eşalonat datoriile acumulate, fără penalităţi. Românii care se află într-o asemenea situaţie pot cere suspendarea popririi, pe motiv că nu au fost înştiinţaţi că trebuie să achite amenzile pentru lipsa rovinietei".
"De la momentul în care ai cunoştinţă de începerea executării silite se poate face contestaţie la executare ca formă procedurală şi se contestă titlul, adică procesul verbal de contravenţie. Potrivit OG2/2001, dacă trece o perioadă mai mare de şase luni fără a fi comunicat procesul verbal de constatare a contravenţiei, contravenţia se prescrie, adică se consideră că nu a existat. Acesta este unul din motivele pentru care trec direct la executare. Cine cunoaşte ordonanţa privind contravenţiile, bine, cine nu, plăteşte! Dacă nu au trecut cele şase luni, se face aceeaşi contestaţie la executare, se solicită repunerea în termen pentru constestarea procsului verbal de contravenţie şi se urmează procedura de instanţă", a declarat, pentru gândul, un alt avocat, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Conform Art. 9 din Ordonanţa nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, "începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei" (alin.2). De asemenea, "în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MAI - DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art.8 alin. (1)".
Potrivit CNADNR, "sumele provenite din amenzile aplicate de personalul CNADNR constituie venit în proporţie de 90% în contul CNADNR şi 10% la bugetul de stat".
„Am rămas stupefiat când am primit această somaţie”
În 2014, CNADNR a executat silit mai mulţi şoferi, care au fost prinşi fără rovinietă, în mod abuziv, spun avocaţii. Cei care au primit asemenea somaţii şi nu vor să plătească trebuie să se adreseze de urgenţă instanţei şi să ceară anularea executării silite. Într-o situaţie de acest gen s-a aflat proprietara unei firme de transport. CNADNR a vrut să-i pună poprire pe conturi pentru a recupera câteva sute de euro, după ce, în urmă cu trei ani, unul dintre conducătorii auto de TIR ai companiei a fost prins fără rovinietă. Femeia s-a trezit de abia anul trecut că e somată de cei de la CNADNR să achite tariful de despăgubire, anulat între timp prin lege în 2012.
„În iulie, anul acesta, am primit de la biroul executorului o înştiinţare privind o executare silită, reprezentând onorariul pentru executare şi tariful de despăgubire către CNADNR. Cât de mare este suma? 720 de euro tariful de despăgubire şi 1.144 de lei onorariul executorului”, a declarat femeia pentru Digi24.
Un conducător auto susţine că din cauză că a circulat fără a plăti rovinieta în 2011, este în pericol de a fi executat silit, deşi a plătit amenda, dar nu şi tariful de despăgubire de 28 de euro. În cazul său, cheltuielile de executare ajung la 500 de lei. În principiu, aceste executări silite sunt legale, dar au o latură abuzivă, spun avocaţii. De asemenea, cine a primit o asemenea somaţie de executare silită trebuie să acţioneze rapid - în cinci zile trebuie contestat onorariul executorului iar, în 15 zile, întreg procesul de executare în instanţă.
Un alt caz este cel al lui Ştefan A., care a primit o comunicare de la un executor judecătoresc prin care este somat să achite 28 EUR+179 lei, reprezentând debit plus cheltuieli de executare ca urmare a lipsei rovinietei. "Am rămas stupefiat când am primit această somaţie, deoarece eu nu mă ştiam vinovat, iar până la această comunicare nu am fost înştiinţat în vreun fel că aş fi circulat fără rovinietă. Nu am primit nicio altă înştiinţare de la CNADNR, iar prin asta consider că am fost privat de dreptul meu de a contesta procesul verbal de contravenţie în perioada legală, apoi de dreptul meu de a achita amenda contravenţională la 50% în 48 de ore", a povestit şoferul, pe un forum de specialitate.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, care îi răspunde cititorului, acesta trebuie să discute cu executorul judecătoresc pentru a reconsidera poziţia onorariului perceput, deoarece "în ultima vreme s-a constatat o creştere în executări la nivelul României, executorii judecătoreşti făcând tot mai multe abuzuri".
Potrivit unui raport CNADNR, instituţia a încasat în 2013 din rovinietă aproape 261 milioane euro, din care 11 milioane euro reprezintă suma strânsă din amenzile plătite de şoferii care au circulat pe şosele fără a achita rovinieta.
Unde se plăteşte amenda pentru rovinietă?
Înainte de toate, luaţi în considerare faptul că oricine are dreptul de a contesta amenda de rovinietă. Dacă sunteţi siguri că aţi primit amenda pe nedrept, contestaţi-o. Dacă aţi circulat fără rovinietă, iar amenda nu este nici o greşeală nu puteţi face decât să o plătiţi. În vederea plăţii amenzii trebuie să:
- o plătiţi în maxim 15 zile de la data comunicării la sediul contravenientului. Amenda poate fi plătită la orice unitatea de trezorerie din România.
- tariful de despăgubire va fi plătit la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri din raza judeţului în care aţi fost prinşi fără rovinietă.
Sursa: gandul.ro
